Anaconda este un sarpe care traieste in zonele tropicale ale Americii de Sud. Este foarte comun in estul Columbiei, fluviul Amazon, Venezuela, Ecuador, Paraguay, Bolivia, Argentina, Guiana, Peru, Suriname, Trinidad si chiar Florida.
Anaconda este un sarpe semi-acvatic si traieste in apele dulci, lente, putin adanci si savanele tropicale, pasuni, paduri.
Anaconda este un sarpe constrictor si ca toti serpii, are limba bifurcata ce-l ajuta sa repereze prada si partenerul de imperechere. Este cel mai mare sarpe din lume, avand o lungime de pana la 10-12 metri, cantarind chiar 250 kilograme. Femelele sunt in general mai mari decat masculii, aproape dublu ca dimensiuni. Piele a sarpelui anaconda este moale, regeneratoare si poate suporta pentru mult timp un teren uscat. La nastere, este cel mai mare sarpe, cantarind 200 grame si 68 centimetri, reprezentand 1% din femela din care provine.
Anaconda femela se poate imperechea chiar cu 13 masculi timp de cateva saptamani. Femela este destul de selectiva cu masculii cu care se imperecheaza, in timp ce acestia isi aleg cele mai mari si fertile femele pentru a se imperechea.
Şarpele anaconda ajunge la maturitate la varsta de 3-4 ani, perioada de imperechere fiind reprezentata de sezonul secetos. Femela poate manca masculul cu care tocmai s-a imperecheat, iar acest comportament ajuta la supravietuirea sa pe perioada gestatiei. Aceasta incubeaza ouale timp de 7 luni, dupa care da nastere la pui vii. Miscarile si hrana din timpul gestatiei sunt importante pentru succesul gestatiei. Şarpele anaconda poate da nastere la 82 de serpi, insa media este de 20-40 pui. Oamenii de stiinta cred ca exista o legatura intre marimea femeli si numarul de pui nascuti.
Anaconda se adapteaza rapid la schimbarile mediului de viata. Aceasta adaptabilitate este utila in timpul sezonului secetos. Pentru a supravietui va incerca sa gaseasca o sursa de apa sau se va ingropa singura in namol. Este capabila sa isi regleze temperatura corpului schimband solul pe care sta.
Anaconda este un pradator oportunist, hranindu-se cu orice vietate pe care o poate ucide si pe care o poate inghiti. Hrana este formata din vertebrate terestre si acvatice ca pesti, reptile, amfibieni, pasari si mamifere. Prada poate avea chiar 14%-15% din propria sa masa.
Şarpele anaconda risca foarte mult atunci cand mananca o prada mult mai mare, ducand la rani serioase sau chiar moarte. Dupa ce inghite o prada mai mare, poate rezista saptamani, chiar luni fara hrana, acest lucru se datoreaza metabolismului lent. Dupa nastere, femelele au tendinta de a manca mai mult pentru a se recupera.
O anaconda va ataca fie zi, fie noapte, ajutata de culoarea pielii ce permite o camuflare perfecta in mediul in care traieste. Fiind un sarpe constrictor, se va infasura in jurul prazii si o va strange pana va deveni inconstienta. Moartea survine prin blocarea cailor respiratorii. Anaconda va inghiti prada incepand cu capul acesteia, dand drumul incet la membre.
Pradarea sarpelui anaconda depinde de marimea sa si starea de sanatate. Puii de sarpe experimenteaza o rata ridicata a mortalitatii, fiind prada unor animale mari. Printre acestia se numara crocodilii si jaguarii. Ca rezultat, serpii anaconda mici musca deseori si sunt agresivi.
Indigenii din Brazilia si Peru practica comertul cu serpi anaconda. Aceste popoare considera ca anacondele au puteri magice si proprietati spirituale, fiind vandute parti ale corpului lor in scop de ritualuri. Grasimea sarpelui este vanduta ca remediu impotriva reumatismului, infamatiilor, infectiilor, astmului si trombozelor.