Standard rasa | |
Nume | Beisa sud-africana |
Greutate | 180-240 kg |
Marime | 180-195 cm |
Inaltime | 115--125 cm pana la umeri |
Blana | Deasa si inegala |
Speranta de viata | 18 ani in salbaticie, iar 20 de ani in captivitate. |
Beisa sud-africana este un animal mare, cu un gat gros si musculos acoperit de o blana densa, inelastica. Aceasta este cea mai mare din specia Oryx si masoara 115-125 centimetri inaltime pana la umeri si are o lungime a corpului cuprinsa intre 180 si 195 centimetri, iar masculul este putin mai mare, iar greutatea este de 180-240 kilograme. Coarnele femelei beisa sud-africana sunt deseori mai scurte si subtiri decat ale masculului.
Liniile negre ale fetei beisei sud-africane pornesc de la coarne si coboara pana la bot, apoi continua pe gat si partea inferioara si posterioara a corpului terminandu-se in coada stufoasa. In plus, beisa sud-africana marcaje negre pe partea superioara a celor patru picioare.
Beisa sud-africana are capacitatea de a-si descreste temperatura de la 45 grade la 35.7 grade Celsius pentru a se racori.
Beisa sud-africana este un animal social si nomad prin natura sa, formand turme de 50-200 indivizi in timpul sezoanelor ploioase. In acest grup exista o ierarhie bine stabilita, masculul dominant fiind urmat de femela dominanta.
Beisa sud-africana este un animal ierbivor si atunci cand iarba nu este disponibila, va sapa pana la un metru adancime pentru a gasi radacini, suplimentand cu pepeni si castraveti pentru a-si asigura necesarul de apa.
Beisa sud-africana (Oryx gazella) traieste in mare parte in estul si sudul Africii. Beisa sud-africana a fost introdusa in Mexic si Statele Unite.
Beisa sud-africana traieste la o altitudine de 900 si 1200 metri, pe pajistile impadurite si cele umede. Poate supravietui in mediile saracacioase, ii plac platourile cu piatra si poate subzista in zonele cu dune, roci muntoase si mediile aride cu putina apa.
Beisa sud-africana este un animal poligam, iar conducatorul turmei se imperecheaza cu toate femelele receptive. Masculii solitari sunt cunoscuti pentru ca adera la turmele mixte sau la cele in care exista femele care alapteaza, asigurandu-se astfel de accesul exclusiv la femele.
La beisa sud-africana nu exista o perioada destinata reproducerii, cu toate acestea, puii din turma tind sa aiba varste similare, indicand o sincronozare reproductiva in randul femelelor.
Femela beisa sud-africana poate procrea la varsta de doi ani, iar perioada de gestatie dureaza 8.5 luni. Puii de beisa africana nu stau cu turma, ci mai degraba stau ascunsi in vecinatate, in verdeata inalta, mamele intorcandu-se sa-i alapteze de 2-3 ori in fiecare zi. Acestia isi dezvolta dungile negre de pe corp la varsta de trei luni si jumatate, perioada in care apare intarcarea.
Beisa sud-africana are o speranta de viata de 18 ani in salbaticie si douazeci de ani in captivitate.
Beisa sud-africana are ca principali pradatori urmatoarele animale: leul, ghepardul, leopardul si hiena. Principala tinta a animalelor pradatoare sunt puii de beisa sud-africana, deoarece atacand animalele mature exista riscul de a fi impunse cu coarnele lungi.