Standard rasa | |
Nume | Ferestras mare |
Greutate | 900-2160 grame |
Marime | 58-72 cm |
Culoare | Alb, maronie, gri |
Capacitate la nastere | 6-17 pui |
Speranta de viata | 13 ani |
Ferestrasul mare (Mergus merganser) este o rata subtire cu un corp drept. Este cea mai mare din genul mergus. Ciocul ferestrasului mare este portocaliu-rosiatic, cu un varf negru, sub forma de carlig.
Masculul si femela ferestras mare (Mergus merganser) sunt destul de diferiti in aparenta. Masculul aflat in perioada de imperechere are un cap negru-verzui stralucitor ce contrasteaza cu partea inferioara a gatului, pieptul, abdomenul si partile laterale ce sunt de culoare alba. Partile inferioare pot avea o tenta de roz-somon. Ferestrasul mare mascul are picioarele de culoare rosu intens. Aripile si coada sunt de culoare gri.
Ferestrasul mare femela are un corp mai mic decat al masculului si difera prin culoarea penajului, avand capul maro-rosiatic, iar restul fiind de culoare maronie si gri. Partile albe ale penajului sunt vizibile doar in timpul zborului. Ferestrasul mare isi dezvolta complet penajul abia in al doilea an de viata. Acesta ajunge la o lungime cuprinsa intre 58 si 72 centimetri , lungime aripilor intinse fiind de 82-100 centimetri. Ferestrasul mare cantareste 900-2160 grame.
Hrana ferestrasului mare (Mergus merganser) consta pesti mici, insecte, moluste, crustacee, viermi, amfibieni si chiar mamifere mici si pasari. S-au raportat cazuri in care au fost ingerati pesti de 30 de centimetri lungime. Hranirea se face in cea mai mare parte pe timpul zilei. Fiind o pasare sociabila, ferestrasul mare se hraneste in grupuri de pana la 75 de indivizi. Acesta se odihneste in grupuri de pana la cateva sute de pasari.
Ferestrasul mare (Mergus merganser) este larg raspandit in emisfera nordica (Europa, Asia si America de Nord). Zona in care se imperecheaza cuprinde nordul Europei, Scandinavia, Asia centrala, Rusia, vestul Chinei, Japonia si nordul Statelor Unite.
In unele zone, perioada de reproducere la ferestrasul mare (Mergus merganser) incepe la finalul lui martie, fiind o pasare monogama. In mod neobisnuit pentru o rata, femela isi construieste cuibul in copaci. Daca nu exista copaci disponibili, atunci isi va construi cuibul pe stanci, gauri in copaci si chiar cladiri mai vechi.
Cuibul ferestrasului mare contine 6-17 oua de culoare crem ce sunt clocite de catre femela timp de 28-35 de zile. Femelele, cateodata, depun ouale in cuibul altor femele. Dupa iesire din ou, puii sunt complet dezvoltati si parasesc cuibul intr-o zi sau doua. Puii de ferestras mare sar din cuib si sunt condusi la apa de catre mama. Aceasta specie ramane frecvent la locul natal, in cazul in care apa nu ingheata.
Un lucru interesant la specia Mergus merganser este ca femela isi abandoneaza puii inainte ca acestia sa poata zbura singuri, la varsta de 60-75 de zile. Media de viata a ferestrasului mare este de 13 ani.
Ferestrasul mare este o rata ce nu se afla in pericol de disparitie, insa este nevoit sa infrunte multe pericole ca: poluarea apelor, defrisarea padurilor si dezvoltarea agriculturii si industriei. Ferestrasul mare este un puternic indicator al sanatatii ecosistemului si apelor.