LEOPARD

Cel mai secretos si evaziv dintre carnivore, leopardul este si cel mai perspicace. Fiecare particica a corpului il ajuta pe leopard sa fie cel mai puternic catarator dintre felinele mari, reusind sa ucida prazi mai mari decat el insusi.

Caracteristici fizice

Leoparzii au o varietate de culori ale blanii, de la culoarea pielii de bivol pana la culori mai deschise, in functie de zona in care traiesc. Leoparzii au blana cu modele circulare in estul Africii si modele patratoase in  sudul Africii.

Mediu de viata

Leopardul traieste in zonele stancoase cu arbusti densi, iar padurile reprezinta zonele preferate. Cu toate acestea, leoparzii se adapteaza rapid atat in zonele cu climat cald cat si in cele cu climat rece. Adaptabilitatea lor i-a ajutat sa supravietuiasca pierderii mediului natural din cauza extinderii asezarilor omenesti.

Leopardul este un animal nocturn, odihnindu-se ziua in copaci sau tufisuri. Blana il ajuta sa se camufleze aproape perfect.

Comportament

Cand leopardul fixeaza o prada, se furiseaza incet, tarandu-se prin iarba pana ajunge suficient de aproape de prada, potrivit pentru a lansa un atac. Cand nu are intentia de a vana, poate umbla liber printre turmele de antilope, fara a le deranja, unduindu-si coada pe spate, un semn ca nu urmareste sa vaneze.

Leopardul este un animal solitar si incearca sa se evite unii pe altii. Fiecare exemplar are un adapost care se suprapune cu cele al vecinilor. Masculii au un adapost mai mare ce se suprapune cu cel al mai multor femele. Leoparzii nu accepta intrarea in adapost decat pentru a se imperechea. Vizitele neasteptate se pot termina cu lupte.

Leoparzii maraie si scot sunete puternice atunci cand sunt furiosi si torc atunci cand sunt multumiti. Ei isi anunta prezenta altor leoparzi cu un sunet puternic si scurt. Au un simt al mirosului dezvoltat si isi marcheaza teritoriul cu urina. De asemenea, lasa urme de gheare pe copaci pentru a anunta alti leoparzi sa stea departe.

Leoparzii isi muta adapostul continuu, din cand in cand raman intr-o anumita zona mai mult de doua-trei zile. Un mascul va sta langa femela in perioada de imperechere timp de o saptamana, urmand ca apoi sa se intoarca in solitudine.

Hrana

In timp ce cresc, puii de leopard invata sa vaneze animale mici. Este un vanator viclean, subtil, iar prada variaza de la animale moarte urat mirositoare pana la pesti, reptile, pasari, rozatoare, iepuri, hidre, antilope, maimute si babuini.

Ingrijirea puilor

O femela leopard da nastere la doi-trei pui in acelasi timp, blana lor fiind de culoare gri, iar modelele circulare nefiind bine definite. Femela renunta la stilul nomad pana cand puii sunt suficient de dezvoltati pentru a o putea insoti. Femela leopard isi tine puii ascunsi timp de 8 saptamani, dandu-le carne la varsta de 8 saptamani si continuand sa suga lapte pana la varsta de 3 luni.

Pradatori

Leoparzii au fost vanati multa vreme de oameni. Blana lor delicata, densa si frumoasa a fost folosita ca roba de ceremonii si haina. Diferite parti din corpul leopardului cum ar fi coada, ghearele si coltii sunt populare ca fetisuri. Leopardul are reputatia de a fi un ucigas capricios, insa cercetarile nu sprijina aceasta ipoteza. In unele zone, fermierii incerca sa extermine acest animal, in timp ce in alte zone, leoparzii reprezinta simbolul intelepciunii. Se descurca bine in captivitate, existand cazuri in care au trait si 21 de ani.

Ştiai ca…

Atat leii cat si hienele ar fura prada leopardului daca ar putea? De aceea, acesta isi savureaza hrana in copacii, unde sunt relativ in siguranta.