CERB

Cerbul face parte din familia Artiodactyle, insemnand ca are copite cu un numar par de degete la picioare.  Cerbul poate fi gasit in lumea-ntreaga. Este nativ in toate continentele, cu exceptia Australiei si Antarcticii. Exista aproximativ 100 de tipuri de cerb, incluzand cel cu coada alba, renul, elanul, cerbul catar, cu coada neagra si caribu. Femelele se numesc caprioare.

Mediu de viata

Cerbul se poate adapta la aproape orice mediu de viata, de la paduri la lanuri de grau. Prefera sa traieasca la marginea habitatului, de la paduri la lanuri sau chiar drumuri. Foloseste padurea pentru a se adaposti si ascunde, iar campiile pentru a se hrani. In regiunile nordice, cerbul traieste in locuri diferite pe timpul verii si al iernii, acestea fiind si la 45 de kilometri distanta.

Caracteristici fizice

Este un animal cu coarne, fiind cele care cresc cel mai repede la acesta. Caprioarele nu au coarne. Coarnele cresc de primavara pana toamna. In timp ce cresc, acestea sunt acoperite de un strat delicat numit catifea. Acest strat contine vase de sange si nervi si este foarte sensibil. Toamna, acest strat pica si raman doar coarnele tari. Cornele de cerb nu ar trebui sa fie confundate cu cele de vaca , acestea cresc toata viata acelui animal, iar daca se rup nu vor mai creste la loc.

Cerbul si caprioara au un bun simt al auzului. Au o multime de muschi atasati la ureche, ce le permite sa le miste fara a intoarce capul. Acestia pot auzi sunete la frecvente mai inalte decat oamenii.

Blana maronie a cerbului ii asigura un bun camuflaj in paduri. Stand nemiscat, poate trece neobservat de pradatori. Puii au pielea rosiatic-maronie acoperita cu pete albe ce ii ajuta la camuflare, dar care va disparea dupa varsta de 3-4 luni. Toamna, cerbul va elimina blana din vara si va avea o blana mult mai groasa pentru iarna.

Cerbul are ochii pozitionati pe partile laterale ale capului ce ii permite o vedere de 310 grade. Acest orizont larg de vedere, face dificila concentrarea pe un singur punct. Are o vedere nocturna buna ce il ajuta la venirea diminetii si cand soarele apune.

Cerbul are dinti mici in fata botului ce il ajuta la ruperea si maruntirea hranei. In spatele botului are molari, canini si incisivi ce il ajuta la mestecarea hranei. Are picioarele lungi, cu muschi puternici permitandu-i sa alerge cu peste 50 kilometri pe ora si sa sara 3 metri inaltime. De asemenea poate sa inoate foarte rapid.

Cerbul si caprioara au un excelent simt al mirosului ce ii ajuta sa detecteze pradatorii de la o distanta mare. Iti ling nasul pentru a-l pastra umed, ce il ajuta sa adulmece particulele lipite de acesta,  imbunatatindu-i mirosul. Nasul joaca un rol important in comunicare. Cerbul si caprioara produc miros prin glandele localizate pe cap, picioare si copite. Acest miros ofera informatii despre gen, statut social, conditie fizica si ce zona este sigura.

Cerbul sta mereu in aceeasi zona numita perimetrul casei. Aceasta zona este ocupata de caprioare ce formeaza matriarhatul, cerbii fiind exclusi.

Reproducere

Perioada de imperechere incepe intre lunile octombrie si ianuarie. In timpul perioadei de imperechere, gatul cerbului isi va mari de doua ori diametrul, iar catifeaua de pe coarne va cadea pentru a fi pregatiti de luptele ce vor urma pentru a capata dominarea si a castiga dreptul de imperechere. Isi vor rupe coarnele, insa nu se vor rani. In aceasta perioada, cerbul este foarte nervos si activ,  ceea ce ii poate face sa hoinareasca in locurile in care de obicei nu sunt vazuti, ca zonele locuite. Gestatia dureaza aproape 200 de zile, iar primavara caprioara va da nastere la doi sau trei pui.

Puii de cerb sunt protejati de lipsa mirosului. Pradatorii nu ii pot mirosi. Dupa nastere, puii pot sta in picioare si merge o distanta scurta. Caprioarele ii tin ascunsi in tufisuri si ii verifica de 6 ori pe zi, atunci cand ii hraneste.  Puii vor sta langa mama lor, caprioara, 1 an sau 2.

Cand un cerb se simte amenintat, acesta va ridica coada pentru a-i preveni si pe ceilalti cerbi.

Hrana

Cerbii sunt animale erbivore. Mananca iarba, frunze, tulpini, fructe de padure, plante, ciuperci, fructe salbatice, porumb si boabe de soia.

Cerbii si caprioarele sunt animale rumegatoare, avand stomacul impartit in patru camere. Printre rumegataore se mai numara vitele, caprele si antilopele. Acestia incep sa manance dimineata, iar in timp ce se odihnesc rumega.

In timpul lunilor de iarna, cand hrana este putina, cerbii si caprioarele devin mai putin activi, ajungand sa manance dar o treime din cat obisnuiau. Se vor adaposti in paduri pentru a se feri de vantul rece.

Puii de cerb se nasc cu patru dinti, ulterior se vor dezvolta incisivii si premolarii in prima luna de viata. Poti ghici varsta cerbului sau a caprioarei prin analizarea dintilor. In fiecare an, molarii pierd un milimetru din inaltime. Speranta de viata a cerbului este de 20 de ani.