Standard rasa | |
Nume | Eider |
Greutate | 1300-2660 grame |
Marime | 50-71 cm |
Culoare | Alb, maro |
Capacitate la nastere | 4 pui |
Speranta de viata | 20 de ani |
Rata Eider (somateria mollisima) este cea mai mare rata salbatica din emisfera nordica, cantarind intre 1300 si 2660 grame si ajunge la lungimea de 50-71 centimetri. Masculii Eider sunt mai mari decat femelele, marimea variaza in interiorul speciei. Poate zbura cu viteza de 113 kilometri pe ora.
Rata Eider este o pasare marina, cu un corp greoi, un gat relativ scurt, robust si un cioc distinctiv, triunghiular, in forma de pana.
Penajul masculului Eider este aproape alb in cea mai mare parte, cu exceptia partilor laterale care sunt negre. In perioada de naparlire, ce tine din primavara pana in vara este de culoare maronie. Femela are penajul de culoare maro, barat. Ratoiul Eider nu va capata penajul complet pana la varsta de trei ani, femelele la doi ani.
Rata Eider se hraneste in timpul zilei, scufundandu-se intre 3 si 20 de metri pentru a prinde midii, scoici, arici de mare, stea de mare, crabi, acestea fiind inghitite intregi si maruntite in pipota.
Rata Eider traieste pe coastele Europei, America de Nord si estul Siberiei. Se imperecheaza in regiunile nordice, iar iernile si le petrece in zonele sudice, mai temperate.
Rata Eider isi construieste cuibul in colonie, incepand cu luna mai sau iunie. Femelele se intorc frecvent la locurile natale si cateodata folosesc aceleasi cuiburi. Un cuib contine, in general, 4 oua si femela va incepe sa cloceasca dupa depunerea celui de-al doilea sau al treilea ou. Perioada de incubatie la rata Eider dureaza 24-26 de zile, perioada in care pierde aproape 40% din greutatea corporala. Rata Eider traieste chiar si 20 de ani si are o rata mare de supravietuire. Este adaptata la viata in apele foarte reci.
In timpul iernilor geroase, rata Eider salveaza din energia sa oprindu-se din activitate, mancand mai putin si se aduna in grupuri foarte mari incat nici nu pot fi numarate.
Pentru ca rata Eider traieste in colonii mari, poate fi vulnerabila la lipsa hranei, amenintari ale mediului natural si boli.