HARCIOG

Mediu de viata

Harciogul (Cricetus cricetus) se gaseste in Europa si Asia, in Siberia. Mediul lui de viata este reprezentat de stepa, culturile agricole, malurile raurilor si chiar pajistile muntilor. Adapostul harciogului este in solul moale, orientat catre vest.

Caracteristici fizice

Harciogul este cel mai mare dintre speciile de hamster, cu o lungime a corpului de 35 centimetri si o coada de 6 centimetri. Blana sa este de culoarea maro deschis pe spate, alba in parti si neagra pe burta. Exista o paleta variata de culori, de la alb complet pana la negru complet. Coada sa mica este aproape fara par. Harciogul are buzunare aflate la piept. Greutatea sa este de 500 grame.

Reproducere

Perioada de imperechere la harciog incepe in aprilie si se termina in august. Inca nu se stie daca puii sunt crescuti de ambii parinti sau doar de mama. Femelele au doua sarcini a cate 4-12 pui in fiecare an, iar animalele captive sunt capabile de a se inmulti in fiecare luna. Gestatia la harciog dureaza 18-20 zile, iar puii cantaresc 7 grame la nastere. Puii sunt intarcati la trei saptamani si ating maturitatea la 8 saptamani. Femelele se pot reporduce la varsta de 43 de zile. Speranta de viata a harciogului este de 2-4 ani.

Comportament

Harciogul este un animal solitar, o rozatoare ce locuieste in vizuina. Marimea acesteia depinde de sezon. Vara si toamna, vizuina are tuneluri construite la 50 centimetri sub pamant. Iarna, vizuina harciogului poate fi la 2 metri sub pamant, pentru ca este mai cald, avand capacitatea de a depozita chiar 90 kilograme de cereale sub pamant. In timpul iernii, harciogul va iesi o data la 5-7 zile din vizuina pentru a manca cereale. In restul anului este un animal nocturn. Daca este nevoit sa inoate, isi va umfla buzunarele de la piept cu aer pentru a-i oferi o si mai buna flotabilitate. In timpul deplasarii populatiilor in cautarea unui loc de depozitare a cerealelor, harciogul poate traversa rauri mari.

Harciogul nu va evita zonele frecventate de oameni, facandu-si vizuina in gradini cu flori, gradini cu legume si chiar locuinte ale oamenilor.

Hrana

Hrana harciogului este diversa si include cereale, fasole, linte, radacini, parti verzi ale plantelor, larve de insecte si chiar broaste.

Importanta economica

Harciogul este un daunator important al culturilor de cereale si legume. In unele locuri distruge depozitele de produse agricole. Activitatea sa este caracterizata de perioade lungi de colectare a proviziilor in timpul senzonului agricol, manat de instinctul sau de a depozita hrana. Harciogul mananca si calca aproape intreaga vegetatie din jurul vizuinei sale, pe o suprafata de cativa metri patrati. In unele locuri, este vanat pentru blana sa ferma, fiind o sursa ieftina. Harciogul poate fi transmitator al leptospirozei, tularemiei si a altor boli transmise de animalele salbatice. Combaterea populatiei de harciog si a altor rozatoare include otravirea cu produse chimice si  capcanele mecanice. Masurile profilactice si de eradicare a harciogului ar trebui sa devina o regula de baza.