BUFNITA

Bufnita este o pasare de marime medie cu gheare puternice, ciocul orientat in jos, cu auz foarte dezvoltat si vederea la fel. In acest articol vom explora lucrurile de baza: clasificarea bufnitelor, hrana, mediu de viata si ce le face diferite fata de alte pasari.

Caracteristici fizice

Majoritatea bufnitelor sunt vanatori nocturni si isi localizeaza prada utilizand o combinatie de auz si vaz. Ochii lor sunt largi, permitandu-le sa vada bine in conditii de intuneric. Ochii sunt orientati inainte, oferindu-i o vedere binoculara, lucru ce ajuta la localizarea exacta a prazii. Bufnita are ochi in forma cilindrica si din cauza acestei forme nu isi poate schimba unghiul de vedere fara a roti capul. Ca o compensare, o bufnita isi poate roti capul la 270 de grade pentru a avea un orizont cat mai mare de vedere.

De asemenea, auzul sau este ascutit, urechile fiind pozitionate asimetric pentru a-i oferi un auz tridimensional, permitandu-le sa auda cel mai mic fosnet facut de o potentiala prada.

Bufnita are un profil distinct- postura ei este dreapta si are un cap mare si rotund. Are o coada scurta si aripi largi. Penajul este catifelat si dens, iar penele sunt specializate pentru zborul silentios.

Bufnita-spiridus este cea mai mica din lume, avand 12 centimetri si 40 de grame greutate. Vulturul-bufnita eurasian este cea mai mare din lume masurand 1 metru inaltime, 2 metri lungimea aripilor deschise si 4 kilograme greutate.

Hrana

Bufnitele vaneaza prazi ce includ mamifere, alte pasari, reptile si insecte. Ele nu au dinti pentru a mesteca prada si de cele mai multe ori o inghit intreaga. La 6 ore dupa ingerare, bufnitele regurgiteaza partile nedigerabile: oase, pene sau blana.

Mediu de viata

Bufnitele traiesc pe toate continentele exceptand Antarctica. Acestea traiesc in jurul lumii de la padurile dense, pana la campiile deschise. Bufnitele polare traiesc in tundrele din jurul cercului polar Arctic. Bufnita comuna, cea mai raspandita dintre toate speciile, traieste pe fiecare continent al globului, in padurile temperate, tropicale, de conifere si numeroase tipuri de campii si savane. Marea bufnita cu coarne ocupa o mare partde din America de Nord, Centrala si de Sud.

Reproducere

Bufnitele se reproduc sexual si apoi depun oua cu coaja tare. Acestea, comparativ cu alte pasari, nu-si construiesc cuiburi ci le folosesc pe acelea ale altor specii construite in sezoanele trecute sau pe pamant. Oul de bufnita este aproape sferic si de obicei se depun intre 2 si 7 oua. Fiecare ou eclozeaza la doua zile distanta, acest lucru insemnand ca puii ma mari beneficiaza de mai multa hrana, iar cei mici sunt condamnati la infometare.

Clasificare

Bufnitele sunt un grup de pasari ce includ 205 specii, fiind divizate in doua grupe: cea adevarata si cea de hambar. 190 de specii sunt de bufnita adevarata si 15 specii sunt de hambar.

Evolutie

Fosile de bufnita au fost descoperite in depozite datand din vremea Paleocenului („amurgul timpuriu al recentului” fiind o epoca ce a inceput acum 65 milioane de ani si s-a incheiat acum 55 milioane de ani, deci inaintea aparitiei omului). Exista 41 de specii pe cale de disparitie, cele mai vechi specii fiind cele de hambar. Inca nu se stie daca bufnita a aparut in emisfera vestica sau estica.   

Bufnita ca simbol

Bufnitele sunt descrise in pesterile pictate in Franta datand de acum 15-20 000 de ani in urma. De asemenea, acestea au mai aparut si in hieroglifele egiptene. In cultura, au fost asociate cu o multime de simboluri ce reprezinta: ghinionul, moartea, prosperitatea si intelepciunea.