PERUSUL

Un perus este o pasare minunata, total subestimata. Este una din cele mai bune pasari de companie si foarte puțin expusa la probleme psihologice decat speciile mai mari. Perusul este un “vorbitor” minunat!

Pasarile au fost folosite ca animale de companie inca de pe vremea Egiptului Antic. Au fost mereu valorizate pentru culorile foarte frumoase ale penajului, vocea incantatoare si pentru prietenia lor. Pajistile uscate ale Australiei au fost casa speciei Melopsittacus undulatus pentru sute de ani. Arborigenii nativi ar urmari stolul de pasari, cand acestea stau aproape de plantațiile de eucalipt si cand isi construiesc cuiburile in gaurile copacilor. Arborigenii si-ar folosi des bumerangurile, aruncand arma in mijlocul stolului pentru a lua o gustare. Da, aceste pasari erau mancate.

Din moment ce arata ca niste papagali mici, porecla pentru aceste pasari este “perus”. In latina se traduce ca “papagal care canta, cu linii ondulate”. Liniile negre si ondulate peste penele verzi ale perusului il ajuta sa se ascunda pe campiile verzi ale țarii natale, Australia.

In anul 1838, un naturalist englez, a luat 2 perusi pentru a-i duce cu el in Anglia. Aceste pasari, perusii, erau foarte prietenoase si usor de crescut. In doar cațiva ani, erau sute de perusi in Europa si popularitatea lor era exorbitanta. Incepand cu 1894, australienii au inceput sa se ingrijoreze in legatura cu numarul mare de perusi prinsi si au interzis exporturile de perusi. Aceasta restricționare este valabila si astazi. Orice perus pe care il cumperi, este inmulțit de crescatori, probabil in apropierea casei tale.

In America, exista aproximativ 8 milioane de perusi, fiind mult mai multi in restul lumii. Perusii sunt apreciați in orice țara si sunt animale de companie foare bune, atat pentru tineri cat si pentru batrani. Perusii sunt usor de ingrijit, foarte prietenosi si nu foarte costisitori. 

In țara lor nativa, Australia, perusii au toți culoarea verde, cu linii ondulate negre pe aripi. Crescatorii de perusi au obținut pasari de alte culori incurajand imperecherea unei combinații potrivite de perusi. Este un comportament normal al crescatorilor sa diversifice culorile, acelasi lucru il putem observa la caini, pisici, cai. Perusul englezesc este crescut doar pentru spectacole. Este un perus mult mai mare, avand un cap mai mare decat perusul american. Ei nu fac parte din clasificari stiințifice diferite, ci se face aceasta diferențiere doar in industria animalelor de companie. Mutația culorilor si modelelor intervine in mod natural. Oricum, crescatorii de perusi pot inmulți doar pentru anumite trasaturi si au inceput sa obțina diferite mutații ale culorilor incepand cu anii 1870.

Genul perusului poate fi usor stabilit, mai ales cand este matur. Masculii au zona de deasupra ciocului carnoasa si de culoare albastru, in timp ce femelele au aceasta zona de culoare bronz sau maro. Culorile devin mai inchise atunci cand intra in perioada de imperechere. Ca pui, atat masculii cat si femelele de perus au nasul de culoare violet deschis. Totusi, poate fi determinat genul la puii de perusi observandu-le culoarea narilor: la masculul perus sunt roz, iar la femela perus sunt albe.

E usor sa determini varsta unui perus. Inainte de 5-6 luni, au o dunga in josul porțiunii carnoase de deasupra ciocului. Irisul perusilor este negru la o varsta mica si se schimba in gri atunci cand ajunge la o varsta matura. Ciocul unui pui de perus este negru, schimbandu-si culoarea la cateva saptamani de viața. Ajung la maturitate sexuala in jurul varstei de 3-4 luni.

Perusii sunt minunate animale de companie, masculii tind sa fie vorbitori mai buni decat femelele care sunt cunoscute ca fiind mai tacute, insa mai agresive si mai jucause. Perusii sunt foarte sociabili prin natura lor si au nevoie de atenție si dragoste. Daca ai un singur perus in colivie si stai mult plecat de acasa, gandeste-te serios sa-i asiguri o companie. Micuții perusi sunt bune animale de companie cand sunt doi sau mai mulți. 

Aceste minunate pasari sunt monogame, asa ca o data ce si-au gasit partenerul, sunt fidele intreaga viața, “pana cand moartea ii va desparți”. Perusii sunt buni zburatori. In salbaticie zburau dus si intors peste regiuni intinse in cautarea apei si a hranei. Oferind timp de zburat liber prin camera vei avea o pasare mai fericita. 

Perusii au crescut pe campiile Australiei, locuind in copacii de eucalipt. Ei ar manca verdețuri proaspete, fructe si fructele de padure pe care le-ar gasi acolo. Perusul tau nu are luxul de a-si alege ce mananca. Singura hrana pe care o mananca este ceea pe care i-o dai tu. Daca nu-i asiguri perusului suficienți nutrienți, va deveni malnutrit. Nu are de ales. Este recomandat sa-i dai perusului tau: 50% fasole fiarta, paine integrala, orez fiert, paste si semințe; 45% broccoli proaspat, morcovi, spanac, verdețuri, alte fructe si legume verzi sau portocalii; 5% oua, ton in suc propriu, carne bine fiarta. Perusii nu mananca mult.

Pachetul zilnic include curațare zilnica a colivei perusului, a recipientelor de mancare si apa. Asigura-i apa proaspata zilnic. Saptamanal este bine sa cureți suporturile, jucariile murdare si podeaua la fel. In doua cuvinte: curațenie generala! E bine sa stropesti anual colivia perusului impotriva bolilor si sa inlocuiesti obiectele uzate: podeaua, jucariile, recipientele.

Ia-o usor la inceput si lasa-ți perusul sa se acomodeze cu tine si noile imprejurimi, inainte sa te apuci sa-l inveți sa stea pe deget. Permite-i sa zboare liber prin camera o anumita perioada de timp si nu-ți fie teama sa-l prinzi pentru a se intoarce la casa lui – colivia. Cand sta prin camera, lasa-i colivia deschisa pentru a intra ori de cate ori ii este foame.

Neglijandu-ti perusul, acesta va fi susceptibil la o serie de probleme de sanatate incluzand: afecțiuni ale ciocului si penelor, boli de ficat, cancer, giardia, guta si malnutriție. Daca nu esti dispus sa dedici timp perusului tau, sa aiba o cusca mare, timp petrecut in afara custii si de joaca. Ofera-i si un partener de joaca!

Pentru a afla mai multe despre sanatatea pasarilor te invit sa citesti mai multe in articolul Mituri despre sanatatea pasarilor.

In salbaticie, perusii iubesc sa zboare si pentru a avea un perus fericit e necesar sa aiba suficient spațiu in colivia sa. Cu cat este mai mare colivia, cu atat mai bine. Dimensiunile minime pentru colivia perusului sunt: 100cm x 50cm x 81cm. Perusilor le place sa zboare si sa se cațere asa ca au nevoie de spațiu vertical si orizontal. Curentul de aer este daunator pentru perusi, asa ca ține-i departe de usi si ferestre. De asemenea, nu le plac mirosurile puternice, asadar ține-i departe de bucatarie sau baie. Au nevoie ca aerul sa fie umed in proporție de 60-70%, iar temperatura sa fie cuprinsa intre 15-25 grade Celsius.

Perusii traiesc in stoluri, sunt peste 1000 de pasari intr-un singur stol. Se simt incredibil de singuri daca sunt ținuți singuri, asa ca poziționeaza-ți perusul sau perusii in cea mai folosita camera si interacționeaza cu el des. Daca nu esti in preajma lui des, adu-i perusului tau un prieten pentru a-i ține companie. In salbaticie, linistea e semn de pericol, pentru ca toate viețuitoarele se ascund cand este un pradator in apropiere. Daca iți lasi perusul in liniste, el o va lua razna!

Perusilor le place sa stea la inalțime si sa priveasca de sus imprejurimile, insa pastreaz-o la inalțimea la care tu poți schimba apa si mancarea. Perusul tau va aprecia acest lucru. Daca ai si alte animale de companie, asigura-te ca acestea nu vor tranti colivia perusului.

Cel mai longeviv perus a avut 12 ani, in general ei traiesc intre 5 si 7 ani. 

Reproducerea la perusi implica multa responsabilitate. In primul rand vei avea nevoie de o pereche de perusi sanatosi. Daca ai mai mulți perusi lasa-i sa se aleaga unul pe celalalt. Cu toate acestea, nimeni nu iți poate garanta ca vei avea pui de perusi in curand. Fii perseverent! Un perus potrivit pentru reproducere se va afla in jurul varstei de un an, va fi un bun zburator, bine hranit (nu obez), va arata sanatos si nu va avea probleme  genetice evidente.

Stiu ca suna ciudat, insa asigura-te ca vei avea un mascul si o femela, pentru ca uneori poate fi greu sa determini genul perusilor.

Cand o pereche de perusi sunt pregatiți de reproducere, se vor curta unul pe celalalt incepand cu joaca si hranindu-se reciproc. Masculul perus capata o miscare de balansare in spatele femelei pana cand organele lor reproducatoare se unesc. Femela perus isi va alege un loc pentru cuib. 

Vorbire.

Dupa ce ați inceput sa va cunoasteți mai bine, tu si perusul tau puteți incepe lecțiile de vorbire. Pentru ca perusul tau sa invețe sa vorbeasca, ai nevoie de multa rabdare si repetiție.